Baia Mare - oras regal, deoarece s-a bucurat de o larga autonomie, in timpul regilor HABSBURGI care au acordat privilegii in evolutia habsburgica politico-administrativa a oraselor medievale transilvanene. Denumirea Civitas de Rivulo Dominarum sau Rivulus Dominarum (Raul doamnelor) este atestata la 1327. Leagan de limba si cultura romaneasca, orasul era condus de un "sfat" (magistru) in frunte cu un jude primar. La sfarsitul sec. al XIV-lea, inceputul sec. al XV-lea "magistratul" era constituit din 13-15 jurati, ce desemnau judele primar. Juratii erau alesi anual dintre cei mai instariti si priceputi locuitori ai localitatii.

Lacasurile de cult Biserica "Sf. Stefan" (construita din ordinul lui Iancu de Hunedoara la 1446), Biserica "Sf. Nicolae"- 1699 (azi biserica de pe strada Podul Viilor si Biserica greco-catolica de pe str. V. Lucaciu 1771 - au fost si locuri in care au functionat scoli cu patru clase sau unde se facea instructie scolara, in perioada 1792-1809.

Prima donatie pentru infiintarea unui gimnaziu baimarean a fost facuta in 1696 in valoare de 50.000 de florini, scoala finalizandu-se in 1748. (Sc.gen.nr.1) "Petre Dulfu". in primii ani scoala a functionat cu 4-6 clase, din 1878 numarul claselor crescand la 8. Primele examene de bacalaureat au fost sustinute in 1880.

Cursul ascendent al evolutiei orasului a fost intrerupt dupa 1660 de invaziile turco-tatare, iar din 1742 de o puternica molima de ciuma.

Din aceasta perioada sunt semnalate totusi evenimente ce au contribuit la ridicarea primelor edificii care isi vor focaliza atentia spre educatie si cultura. Astfel in 1750 printre cladirile de piatra sau caramida s-au ridicat si 2 scoli confesionale.

Reuniunea femeilor maghiare se implica in sustinerea gradinitelor si ajutorarea saracilor. Prima formatie de teatru este infiintata in 1796. Pornind de la aceste modeste actiuni si activitati, vom putea aprecia toate eforturile ce au continuat pentru dezvoltarea invatamantului baimarean.

Manifestari culturale si artistice sunt organizate spre farsitul sec. al XIX-lea de Cazinoul Intelectualilor din Baia Mare, care s-a infiintat la initiativa celor 15 intelectuali care luau cina impreuna. Sediul se afla pe strada Crisan si avea o sala centrala mare si doua incaperi laterale. Prin contributii si donatii ale membrilor cazinoului s-a putut infiinta o biblioteca, in acelasi timp constituindu-se primele organizatii: Cercul tineretului si Cercul cetatenesc in 1867, care au pregatit serate, serbari si excursii.

in 1896 a luat fiinta Colonia artistilor din Baia Mare la initiativa lui Hollosi Simon creandu-se baza centrului artistic, maestrul venind de la Munchen cu toti elevii sai. De la autoritatile locale au primit un sopron pe care l-au instalat in parc. realizand astfel o scoala de vara in anul 1901.

in 1902 cu ajutorul primit de la o parte din intelectualii instariti ai orasului se va infiinta Scoala Libera de Pictura, ce va activa sub aceasta denumire intre 1902-1927. Cladirea coloniei si cea a scolii au fost terminate in 1911 asa cum ni se infatiseaza astazi pe str. Victoriei nr. 17, actual Colonia Pictorilor. Deschizatori ai acestei nobile activitati pot fi numiti profesorii: Lidia Agricola - desen artistic, pictura la sectia romana si Weith Vasile - desen, pictura, la sectia maghiara, Makkai Paraschiva - desen, grafica si decorativa, sectia romana si maghiara.

Initial scoala cu sediul pe str. Victoriei nr. 17 avea o sala mare de studii si doua ateliere mici, edificiile avand la un loc sase ateliere. intr-un timp relativ scurt scoala a fost recunoscuta si iata de ce multi artisti au cerut corectura si indrumare de la maestrul Hollosi Simon, Torma Ioan, Ivanyi Grimwald, Bela si Ferenczi Karoly.